Mai jos redăm câteva prevederi care din punctul de vedere ale unui avocat specializat în drept penal sunt neconstituționale

Articolul 146 indice 1 din Codul de procedură penală, intitulat 'Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane'. Prin această nouă dispoziție, Executivul le-a dat procurorilor puterea de a obține, fără mandat de la instanță, datele financiare ale cetățenilor: 'În cazurile în care există urgență, (...), procurorul poate dispune obținerea datelor privind tranzacțiile financiare efectuate sau care urmează a fi efectuate... Instituțiile de credit sau entitățile financiare care efectuează tranzacțiile financiare sunt obligate să predea înscrisurile sau informațiile la care se face referire (...) în autorizația emisă de procuror'.

Noua instituție a obținerii de către procuror a datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane afectează inclusiv relația dintre avocat și client. Protecția confidențialității dintre inculpați și apărătorii acestora este doar aparentă, excepțiile fiind extrem de numeroase: 'Este interzisă obținerea datelor privind tranzacțiile financiare dintre avocat și suspect, inculpat sau orice altă persoană pe care acesta o apără, cu excepția situațiilor în care există date că avocatul săvârșește sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2)'. Or, art. 139 alin (2) Cpp face trimitere la o paleta vastă de fapte penale: infracțiuni contra securității naționale, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracțiuni de corupție și asimilate acestora, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, infracțiuni care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicații electronice ori infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de minimum 5 ani.

Puteri mai multe pentru polițiști. Sintagma 'cu încuviințarea prealabilă a judecătorului' a dispărut.

O altă dispoziție din Ordonanța de urgență conferă polițistului, ca organ de urmărire penală, puterea de a transforma o persoană în suspect. Este vorba despre Art. II pct. 76, prin care Guvernul a modificat alineatele (1)-(3) ale articolului 305 din Codul de procedură penală: '(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.

(2) Începerea urmăririi penale și respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se dispun prin ordonanța care cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a) — c) și g).

(3) Atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin.

(1),organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte acestuia și dosarul cauzei.'

În vechea reglementare, doar procurorul putea acorda unei persoane calitatea de suspect: '(3) Când din datele și probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penala, procurorul dispune ca urmărirea 
penală să se efectueze în continuare față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect'.

Dispariția sintagmei 'cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți' de la art. 153 alin. (1) Cpp. Modificarea a fost operată de Guvern prin art. II punctul 31 din Ordonanța: 
'31. Alineatul (1) al articolului 153 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Procurorul poate solicita unei instituții de credit sau oricărei alte instituții care deține date privind situația financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existența și conținutul conturilor unei persoane, în cazul în care exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe'.

Iată același text de lege în reglementarea actuală: 
'Art. 153 — Obținerea de date privind situația financiară a unei persoane 
(1) Procurorul poate solicita, cu încuviințarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți, unei instituții de credit sau oricărei alte instituții care deține date privind situația financiară a 
unei persoane comunicarea datelor privind existența și conținutul conturilor și a altor situații financiare ale unei persoane în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe'.

Procurorul poate revoca o hotărâre judecătorească! 
Modificarea operată, la art. 242 alin. (4) din Codul de procedură penală, prin articolul II punctul 57 din Ordonanța de urgență, care efectiv îi dă procurorului puterea de a anula o hotărâre judecătorească în materia unor drepturi și libertăți fundamentale (cum ar fi proprietatea și libertatea de mișcare): 'În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, precum și înlocuirea acestor măsuri între ele se 
dispune de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți'.

Despre Cabinet de avocat Coltuc

COLTUC înseamnă excelență și gândire antreprenorială. Echipele formate din profesioniști și caractere puternice oferă soluții celor mai complexe și sofisticate provocări juridice în domeniul dreptului penal.

sursa: agerpres.ro