În Craiova, majoritatea oamenilor care au ales să dea în plată locuinţele au credite în franci elveţieni. Cazurile cele mai dramatice, din punct de vedere social, sunt acelea în care persoanele care nu şi-au mai putut plăti ratele au fost executate silit de către bănci, li s-au luat casele, dar sunt datornici în continuare pentru diferenţa de credit. De acum, dacă oamenii apelează la Legea nr. 77, banca e obligată să le şteargă toate datoriile, cu tot cu dobânzi.
Un craiovean a mers la un notar pentru a beneficia de efectele Legii nr. 77/2016, cunoscută şi drept Legea dării în plată. Omul contractase un credit în franci elveţieni, la vremea la care băncile încercau pe toate căile să convingă potenţialii debitori să se împrumute în moneda exotică. La vremea respectivă, Cornel, să-i spunem, nu s-a gândit ce consecinţe va avea acest lucru asupra sa. În câţiva ani de la contractarea creditului pentru cumpărarea unei locuinţe, rata craioveanului s-a triplat din cauza creşterii cursului leu-franc elveţian. Cornel a ajuns să nu-şi mai poată plăti ratele şi să fie executat silit de bancă. Instituţia de credit i-a luat locuinţa, dar a evaluat-o pe aceasta la valoarea actuală de piaţă, mult mai mică decât valoarea creditului contractat. După ce banca i-a luat casa, craioveanul a rămas în continuare dator băncii cu o sumă tot în franci elveţieni. A rămas şi fără casă, şi dator băncii în continuare. Banca l-a executat silit, poprindu-i veniturile din salariu. Coşmarul omului a luat sfârşit zilele trecute. El a mers la un notar şi a notificat banca. În baza Legii dării în plată, instituţia de credit este obligată să îi şteargă datoria craioveanului.
În situaţia celui căruia noi i-am spus Cornel sunt mulţi alţi oameni care au suportat ani de-a rândul riscul valutar al monedei exotice. În momentul în care au făcut ei împrumuturile, nicio instituţie a statului şi nici o bancă nu i-au avertizat pe oameni de pericolul valutei exotice, extrem de volatile.
Consumatorii au început să negocieze cu băncile
Dacă, până la apariţia Legii dării în plată, consumatorul nu avea nicio pârghie legală pentru a-şi renegocia creditul cu banca, în avantajul său, de acum înainte, debitorii au posibilitatea să pună condiţii băncilor. Directorul unei bănci craiovene a confirmat pentru GdS că doi dintre cei patru clienţi ai băncii care au dorit să dea casele în plată au cerut o renegociere a creditului, astfel încât banca să le diminueze considerabil creditul, iar oamenii să rămână cu casele. „În unul dintre cazuri, persoana împrumutată a venit în audienţă şi cere reducerea creditului de la 60.000 de franci, de exemplu, la 40.000 de franci elveţieni, la valoarea de piaţă a locuinţei pe care a cumpărat-o prin creditul ipotecar respectiv. El motivează că, dacă banca acceptă scăderea valorii creditului la nivelul valorii locuinţei, atunci el ar putea să îşi plătească ratele în continuare şi s-ar angaja să nu mai apeleze la Legea dării în plată. Celălalt solicită scăderea valorii creditului cu 15.000 de franci în schimbul renunţării la legea dării în plată. Am transmis la Bucureşti solicitările lor, pentru că decizia finală o va lua Centrala băncii“, a explicat bancherul craiovean.
Termenele sunt scurte. Băncile trebuie să reacţioneze rapid
GdS a pus cap la cap datele preluate de la câteva bănci, notari şi avocaţi, privind aplicarea Legii nr. 77/2016, ale cărei prevederi se aplică de pe 13 mai. Se observă că majoritatea celor care au dat în plată locuinţele, respectiv cei care cer băncii preluarea apartamentelor cu care au garantat creditul, în schimbul ştergerii complete a împrumutului, sunt dintre cei care s-au împrumutat în franci elveţieni. De asemenea, mulţi dintre craiovenii care au apelat la darea în plată sunt persoane ajunse la executare silită, adică pe exemplul prezentat în debutul articolului, respectiv oameni care au dat deja casa băncii, dar care au rămas datori şi „captivi“ în mrejele băncii, cu diferenţa de credit.
Până la finele săptămânii trecute erau înregistrate câte două - trei cereri de dare în plată către fiecare bancă dintre cele care au acordat împrumuturi în moneda elveţiană. Unii notari şi bancheri recunoşteau că nu este un aflux de persoane care să dea în plată, ci sunt dintre cei care chiar nu mai pot suporta plata ratelor către bancă şi dintre cei executaţi silit. „Mi se pare că efectul social al Legii dării în plată se vede în astfel de cazuri în care oamenii au fost deja executaţi silit, iar după ce le-au fost vândute casele de către bănci ei au rămas în continuare datori băncii“, a spus un notar din Craiova.
Există şi bănci care le-au propus clienţilor, pe ultima sută de metri, conversia creditelor din franci elveţieni în euro, cu scăderea semnificativă a ratei lunare de plată, cu condiţia ca acel client să se angajeze în scris că renunţă la orice formă de a acţiona banca în justiţie şi că nu va aplica prevederile Legii dării în plată.
Cum se procedează
Persoanele care vor să dea casele în plată pot cere acest lucru prin intermediul unui notar, avocat sau executor. În termen de trei zile de la primirea solicitării, aceştia notifică banca, cererile de dare în plată ajung la sediul central al băncii, care trebuie să dea un răspuns în cinci zile. Atenţie! Băncile pot contesta în instanţă doar dacă acea cerere de dare în plată nu se încadrează în prevederile Legii nr. 77/2016, iar acele prevederi sunt foarte clare şi nu fac nicio referire la starea financiară a debitorului care dă casa în plată. „La noi la bancă au fost înregistrate trei cereri de dare în plată, iar pe toate au scris notarii că sunt îndeplinite condiţiile Legii dării în plată, în primul rând să fie consumator, să aibă creditul garantat cu acea locuinţă etc. Toţi cei care au apelat la Legea dării în plată au probleme financiare serioase sau au fost executaţi de bancă. Notificările sunt pentru credite în franci elveţieni“, a spus directorul unei bănci craiovene. El a adăugat că nu au venit recomandări speciale de la BNR pe această lege şi nici nu este un flux foarte mare de persoane care să solicite darea în plată.
Băncile pot fi atacate în instanţă de debitor
Legea spune că, dacă banca nu vrea să ia în plată un imobil, chiar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile legale, atunci debitorul poate da banca în judecată, pentru a se stinge datoriile. Conform art. 8 din Legea NR. 77. „(1) În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor“. Cererea se judecă de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul.
Când pot fi terenurile date în plată?
Există situaţii în care băncile pot contesta în instanţă notificarea debitorului de a da în plată imobilul cu care a garantat creditul. „În cazul în care i-am acordat credit pentru construcţia unei case, iar ipoteca este pe acel teren construibil, dar din diverse motive clientul nu şi-a putut ridica o locuinţă, atunci acel teren intravilan poate fi preluat de bancă prin darea în plată. În schimb, dacă banca i-a acordat un credit de nevoi personale, garantat cu un teren, atunci cererea de dare în plată poate fi atacată în instanţă, mai ales dacă terenul este extravilan, deci neconstruibil, iar în astfel de cazuri instanţa va decide dacă se poate da sau nu în plată“, a explicat managerul unei bănci.
În ce condiţii poate fi dată locuinţa în plată
Potrivit art. 4 din Legea NR. 77/2016, „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plata trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială (adică, consumatorii şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor sunt în raporturi juridice - n.r.);
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 de euro, suma calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.
(2) În situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului“.
Băncile au atacat legea la Curtea Constituţională. Rămâne de văzut cum se va rezolva situaţia.
Nu se ştie ce taxe se plătesc la notar
Legea nr. 77 spune că cheltuielile ocazionate de darea în plată sunt în sarcina debitorului. La ora actuală, notarii nu ştiu exact la ce valoare se calculează impozitul pentru acţiunile privind darea în plată: fie la valoarea împrumutului, fie la valoarea soldului creditului.
sursa: curierulnational.ro