Intre pietele de asigurari din Europa Centrala si de Est (ECE), Romania ocupa in prezent locul 6, dupa volumul primelor subscrise, un loc departe de a reflecta potentialul pietei locale, asa cum a fost el apreciat din perspectiva dimensiunilor tarii si a dinamicii de ansamblu a economiei.
Cea mai buna clasare PBS obtinuta de tara noastra in topul regional a avut loc in anii de varf 2008 - 2009, cand Romania a ocupat locul 4, dupa pietele din Polonia, Cehia si Ungaria. Puternicul trend descendent inregistrat in anii urmatori a condus la pierderea a doua pozitii in topul regional, in favoarea pietelor de asigurari din Slovacia si Slovenia.
La finalul anului 2015, Romania furniza 6,1% din volumul total al primelor brute subscrise de cele 17 tari din Regiunea CEE, procent in usoara crestere fata de anul trecut.
Aceasta pondere este semnificativ inferioara celei detinute de economia Romaniei in regiune (13,5%), dar pe de alta parte devine mai usor de inteles luand in considerare pozitia tarii noastre in ECE dupa valoarea PIB/capita - locul 10, cu 8.026 euro/capita, o valoare care reprezinta cca. 42% din cea consemnata de acest indicator pentru ocupanta locului 1, Polonia (18.684 euro/capita).
O diferenta similara se pastreaza si in termenii veniturilor populatiei. Cu un venit lunar mediu net, la finele anului 2015, de 423 euro, romanii fac parte dintre cetatenii ECE cu cele mai reduse resurse disponibile pentru economisire si cheltuieli indreptate catre alte bunuri si servicii decat cele din categoria de baza. De altfel, potrivit UniCredit Research, averea financiara a gospodariilor din Romania, exprimata ca procent din PIB, se afla de asemenea la unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune (18%, fata de 40% in Bulgaria sau Polonia), fiind formata 70% din lichiditati (cash), in timp ce activele institutionalizate reprezinta numai 18%, iar detinerile de obligatiuni si actiuni, 12%. Comparativ, in Polonia lichiditatile au o cota de 58%, in timp ce activele institutionalizate se ridica la 38% din averea gospodariilor. In acelasi timp, in tarile din Vestul Europei, raportul dintre ponderea lichiditatilor si cea a activelor institutionalizate este, in medie, de 37%. Mai simplu spus, veniturile gospodariilor din Romania sunt utilizate in cea mai mare parte pentru consum, in special pentru acoperirea nevoilor de baza.
Un factor defavorizat pentru cresterea pietei de asigurari este si nivelul redus al investitiilor din tara noastra. Astfel, potrivit concluziilor unei recente analize realizata de grupul Erste, in timp ce Polonia si Ungaria au inregistrat deja un volum al investitiilor superior anului 2008, Romania este inca departe de a fi revenit la acest nivel, atat pe segmentul investitiilor private, cat si in ceea ce priveste investitiile publice. Lipsa infrastructurii adecvate - sosele, cai ferate, furnizarea electricitatii - este considerata obstacolul cel mai important pentru realizarea unui volum mai mare de investitii. In plus, lentoarea si lipsa de transparenta a procedurilor constituie un factor de risc operational care descurajeaza investitiile, in timp ce indicele redus de absorbtie a fondurilor europene constituie o alta frana puternica pentru cresterea acestora si, implicit, a oportunitatilor de afaceri care deriva pentru alte sectoare, inclusiv cel al asigurarilor.
Nivelul de cultura financiara sau, mai degraba, gradul de "acomodare" a populatiei cu utilizarea serviciilor financiare, are si el un rol de jucat in aceasta ecuatie. Un indicator acceptat pe scara larga, care masoara gradul de integrare a serviciilor financiare in viata cetatenilor unei tari, este rata de utilizare a cardurilor bancare. Potrivit unei analize UniCredit, in Romania anului 2013 platile cu cardul reprezentau circa 4,3% din PIB, in timp ce media CESEE era de 8,1%. Singura tara cu un procent inferior Romaniei era Bulgaria, cu 4,2%. Chiar daca, dupa 2009, rata de crestere a acestui indicator a fost mai inalta in tara noastra decat in cele mai multe dintre tarile regiunii, decalajul a ramas important. Nici in ceea ce priveste rata de utilizare a serviciilor de internet banking Romania nu se numara printre "performerele" regiunii, doar 4% dintre adultii cu varste cuprinse intre 16 si 74 de ani utilizand acest serviciu in 2014, fata de Slovenia si Polonia, unde procentul este circa 33%, sau Slovacia si Cehia, unde depaseste 41%. Intr-o piata financiara matura, cum este cea germana, procentul se apropie de 50%.
Per total, desi departe de a realiza o analiza exhaustiva, factorii enumerati mai sus prezinta imaginea unei piete in care asiguratorii au de depasit o serie de importante bariere de ordin economic si cultural preexistenti crizei economice si financiare de dupa 2008. Anii de criza n-au facut decat sa puna o presiune in plus, pe care reluarea cresterii economice din ultima perioada n-a reusit sa o inlature decat partial.
sursa: 1asig.ro