Din momentul în care mai mult de jumătate din populaţia globului a ajuns să locuiască în mediul urban, preocuparea pentru a face oraşele mai eficiente, sustenabile, a devenit o prioritate în agendele a numeroase administraţii publice. Pentru a gestiona numărul în continuă creştere de oameni care tranzitează centrele urbane contemporane, transportul public este vital. Nu numai că peste tot în lume sunt realizate reţele şi noi infrastructuri, din ce în ce mai moderne şi inovative, dar, în plus, sisteme urbane întregi sunt regândite pentru a răspunde provocărilor actuale: mai mulţi călători, ritm mai alert al vieţii urbane, distanţe mai mari de parcurs zilnic, nevoie de flexibilitate.
Pe lângă aceste cerinţe mai degrabă pragmatice, orientate spre funcţional, intervin şi cele ce ţin de confortul oamenilor şi de o anumită estetică urbană, în contextul în care competiţia inter-urbană este şi ea în creştere: atât elementele de transport propriu-zis, cât şi spaţiile conexe dovedesc adesea o preocupare făţişă pentru calitatea designului şi pentru integrarea pe fundalul local.
După ce multe decenii au fost un exemplu pentru dominaţia autoturismului în planificarea urbană, Statele Unite ale Americii expun din ce în ce mai intens politici publice orientate către oameni şi transportul în comun. Pentru Denver, recent inaugurata Union Station – un nod de mobilitate urbană intermodală – va constitui un spaţiu-cheie în transformarea oraşului. La Budapesta, reţeaua subterană de transport s-a extins cu două noi staţii de metrou spectaculoase, iar în Stockholm localnicii, dar şi turiştii se pot bucura de un nou terminal pentru companiile de feribot, asemănător unei sculpturi în aer liber.
Union Station
Clădirea istorică a Union Station din Denver, amplasată la marginea zonei de afaceri a oraşului, este un frumos exemplu de stil Beaux Arts în SUA. SOM a primit misiunea de a extinde şi de a transforma staţia existentă într-un nod major de transport regional.
Twin Station
În ceea ce priveşte transportul subteran, Budapesta ocupă un loc special, fiind primul oraş din Europa continentală dotat cu o linie de metrou, inaugurată în 1896, şi primul din lume cu un tren subteran alimentat cu energie electrică. Cele două noi staţii de metrou fac parte din magistrala M4, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură aflate în desfăşurare în Budapesta, care a pornit de la o idee avansată pentru prima oară în anii ’80, cu scopul de a lega partea de sud din Buda cu centrul Pestei, inima capitalei Ungariei. Cu o lungime totală de 7,34 km, noua linie va fi deservită de 10 staţii, iar principalele provocări ridicate de acest proiect se datorează discrepanţelor dintre posibilităţile tehnologice ale epocii în care a fost conceput şi cele din prezent.
Terminalul Strömkajen
Proiectul semnat Marge Arkitekter a fost finalizat în 2013 şi a câştigat două premii naţionale de arhitectură, printre care şi Stockholm Building of the Year 2014 (locul 2), şi a fost nominalizat pe listele premiilor World Architecture Festival (la categoria de proiecte de mici dimensiuni) şi Mies van der Rohe, ambele din 2014. Ansamblul de clădiri al terminalului are dimensiuni evident reduse în comparaţie cu arhitectura încojurătoare, vizibilitatea bună asupra edificiilor istorice fiind una din priorităţile designului – suprafaţa construită este de doar 322 de metri pătraţi.
sursa: igloo.ro